Când vine vorba de îmbrăcămintea regelui Ferdinand și a reginei Maria, purtau mantii extraordinare, unice în ceea ce privește aspectul lor. Ferdinand purta o mantie inspirată din costumele de gală ale domnitorilor români din Evul Mediu, era o piesă folosită pentru prima dată în România la o încoronare, este o operă de patrimoniu cu semnificaţii istorice, însemn al regalităţii române şi, totodată, o creaţie de artă unică în lume. De altfel, Regele Ferdinand a fost primul rege al României care a preferat la încoronare mantia regală, în timp ce înaintaşul lui, Regele Carol I, s-a încoronat în uniformă de general.
În cazul mantiei Reginei Maria, vorbim despre o adevărată operă de artă din ţesătură lamé şi fir de aur, cu broderii de mătase şi cu aplicaţii de pietre semipreţioase. Pe mantie sunt ţesute emblemele tuturor provinciilor care formau România Mare. De culoare aurie, mantia este brodată cu spice şi cu snopi de grâu, reprezentând „bogăţia principală a pământului românesc”.
Serbările s-au întins pe parcursul a trei zile, iar cele mai importante momente s-au desfăşurat la Alba Iulia - ceremonia în sine de încoronare, în Catedrala Reîntregirii Neamului - şi, a doua zi, la Bucureşti, prin întoarcerea suveranilor în capitală, cu o paradă pe sub Arcul de Triumf, în uralele unui popor entuziast.
Chiar în prima zi a ceremoniilor, regele Ferdinand şi regina Maria au oferit la Alba Iulia un dineu regal, care a fost servit invitaţilor în Sala Unirii din Cetate. Aproximativ 400 de persoane au participat la masă, alături de Ferdinand şi Maria, în timp ce o altă parte din invitaţi şi presa au luat dineul la teatrul de atunci de la Alba Iulia. Şi oamenii simpli, veniţi din toate provinciile româneşti, au fost poftiţi la o masă populară, cu friptură la proţap, fiind pregătite peste 30.000 de porţii de mâncare.
Meniul detaliat al dejunului încoronării este păstrat în arhive. Masa a început cu delicatese, caviar şi „oeufs brouillés forestiere“, adică ouă fierte „a la forestiere“, asezonate cu ciuperci de pădure sotate în unt, şuncă tăiată fin şi pătrunjel. A continuat cu „esturgeon du Danube a la parissiene“, adică morun din Dunăre gătit în stil franţuzesc, file de vită în stil Dauphine şi sos remoulade. Au urmat un aspic de foie gras, celebrul preparat de lux, din ficat de raţă, decorat „en belle-vue“ şi o salată de sezon.
La desert s-au servit parfait de praline, trufe de ciocolată, gofrete, bomboane, fructe şi cafea. Masa de inspiraţie franţuzească a compensat prin licori româneşti: vin de Drăgăşani, vin de Dealu Mare din 1907, şampanie Capşa Brut şi şampanie Rhein Extra. Coniacul a făcut excepţie, fiind Cointreau şi Martell.
Meniul a fost pregătit de Casa Capşa şi avizat de generalul Berthelot. „A fost o masă extraordinar de bine organizată, serviciul foarte prompt şi mâncarea excelentă. Nu a durat mai mult de o oră şi jumătate, ceea ce este un lucru remarcabil, dacă se are în vedere că erau cam 400 de persoane“, a notat regina Maria în memoriile sale despre dejunul încoronării.