Dar oare așa să fie? Acesta este adevărul despre Mihai Viteazul? Că mai mereu adevărul este la mijloc.
În 1592 Alexandru cel Bun devine domn al Țării Românești, dar îndatorat până peste cap turcilor și cămătarilor greci, reîncepe o procedură întâlnită des în epocă: executarea boierilor și confiscarea averii acestora. Mihai, la acea dată ban al Craiovei, se bucura de o imensă popularitate, acesta devenind un candidat ideal la execuție și confiscarea averii, dar și o oportunitate pentru Alexandru cel Bun de a scăpa de un posibil pretendent la tron. Mihai este arestat și aici apare celebrul episod din istoriografie, când călăul refuză să ducă la bun sfârșit execuția, impresionat de statura lui Mihai.
Dar nimic nu poate proba veridicitatea acestui episod. Mai degrabă este vorba despre o alianță a unor boieri, care jură ca Mihai nu este “os domnesc”, risipind pentru moment temerile lui Alexandru.
După acest episod, Mihai fuge în Transilvania unde este bine primit de către Báltázar Báthory, vărul principelui Transilvaniei, iar de aici ia calea spre Istanbul, unde speră să obțină tronul Valahiei.
Sprijinit de Iane Cantacuzino și Andronic Cantacuzino, dar și cu ajutorul unor mari sume de bani împrumutate de la cămătari, folosiți pentru mituirea funcționarilor otomani, inclusiv a Marelui Vizir, sultanul Murad al III-lea îl alege pe Mihai ca domn al Țării Românești.
Dar pe lângă creditele luate de Mihai pentru cumpărarea propriei domnii, acesta se angajează să plătească către sultan și datoriile restante ale celorlalți domnitori anteriori. Ori această rostogolire a datoriilor, sume deloc mici, aproximativ 700 de milioane de aspri (echivalentul a 5.8 milioane de galbeni) va duce la incapacitatea de plată.
Această incapacitate de plată a dus la o ciocnire militară directă cu otomanii, care a fost mascată în așa-zise lupte pentru apărarea creștinismului. Mihai a beneficiat și de un context european favorabil: organizarea Ligii Sfinte, o alianță creștină ce avea ca scop lupta împotriva otomanilor în Războiul de 15 ani.
Dar pe lângă această campanie a lui Mihai Viteazul împotriva turcilor, începută cu uciderea creditorilor turci de la București din 1594, continuată cu luptele de la Giurgiu și Călugăreni, acesta rămâne în mentalul colectiv românesc, ca primul unificator al celor state medievale: Țara Românească, Moldova și Transilvania. Și acest lucru naște o mare întrebare: Cât a durat de fapt uniunea celor trei principate?
Mihai devine în 1599 guvernatorul Ardealului, cu funcția de principe, după ce îl învinge la Șelimbăr pe Andrei Báthory și intră triumfal în cetatea Alba-Iuliei. Dar până în 1600, Mihai domnește doar peste două țări: Valahia și Transilvania. Abia în iunie 1600, după ce îl alungă pe Ieremia Movila, omul polonezilor, Moldova intră și ea sub autoritatea lui Mihai Viteazul.
Dar deja în septembrie 1600, Mihai se confruntă cu o revoltă a ardelenilor, conduși de Ștefan Csáki la care s-a aliat și generalul imperial Giorgio Basta cu care Mihai avea un conflict personal. Mihai este învins la Mirăslău, iar ardelenii îl aleg domn pe Ștefan Csáki. Deci, din acest moment, nu mai putem vorbi despre Mihai ca domn al Transilvaniei.
După Mirăslău, acesta fuge prin Făgăraș în Muntenia, unde este învins de două ori de oștile moldovene susținute de polonezi. Hărțuit din toate părțile, Mihai fuge în septembrie 1600 prin Craiova în Ardeal și de aici la Viena în ianuarie 1601. Deci din acest moment, septembrie 1600, Mihai nu mai putea fi domn în niciuna din cele trei țări.
Unirea personală a celor trei țări a durat practic din iunie 1600, când a preluat și Moldova, până în septembrie-octombrie 1600. Deci, doar patru luni.
Abia în primăvara anului 1601 Mihai se întoarce în Transilvania, însă de această dată doar ca general în armata habsburgică a împăratului Rudolf. Mihai Viteazul va fi ucis fără a avea nici o funcție domnească. De fapt a fost ucis tocmai fiindcă voia să ajungă din nou la Alba să se înscăuneze guvernator al Ardealului, umilință pe care Basta nu o mai putea înghiți.
În onoarea acestei importante comemorări, Casa de Monede vă oferă acum medalia omagială Mihai Viteazul, înnobilată aur pur, cu o reducere de 50%.