O primă relatare despre descoperirea unor kosoni, de fapt un conglomerat de monede antice, apare într-un document de secol XV, descoperire făcută în apele râului Ștrei. Ar fi fost vorba de mii de monede antice, dar în afara faptului că a fost confiscată de autorități, alte informații nu avem.
A doua mare descoperire a fost făcută într-o perioadă destul de tulbure a Transilvaniei, în anul 1530, în bazinul râului Sebeș. Momentul era, însă, unul delicat. Regatul Maghiar doar ce picase în luptele cu turcii, iar Transilvania era locul de înfruntare între cine să o domine: Imperiul Habsburgic sau cel Otoman.
Comoara găsită atunci s-ar fi ridicat la numărul de câteva zeci de mii de monede aurite. Nu se vorbește despre kosoni, nici nu se cunoștea acest termen atunci, dar se vorbește despre niște monede necunoscute până atunci. Ele au fost studiate de câțiva cărturari care cunoșteau greaca, și i l-ar fi atribuit, în mod eronat, lui Lisimach, regele macedonean.
Dar situatia fiind destul de tensionată, nu s-a gândit nimeni la un studiu amănunțit al lor. A fost văzut ca o cloșcă cu ouă de aur, fiind topite de catre liderul politic al Transilvaniei, cardinalul Martinizzi și aliatul său moldovean Petru Rares, pentru plata soldaților mercenari.
Evident că unele exemplare au fost păstrate și au ajuns la colecționarii din spațiul Germanic. Studiindu-le, ei au încercat să vină cu câteva ipoteze, dar greșite și ele: de exemplu, faptul că ar fi fost bătute în insula grecească Kos din Egee sau în cetatea italiană Cosa.
Despre a treia mare descoperire, cea din anii 1803-1805, am vorbit și mai sus.
Statul austriac a intervenit și a trimis o întreagă echipă să investigheze incidentul. Monedele au fost recuperate și trimise la Alba-Iulia, unde au fost topite și transformate în monede moderne. Evident că și de această dată, câteva zeci sau poate chiar sute de exemplare au scăpat de topire, pentru a intra în circulație pe piața antichităților. Important este faptul că din acel moment în documente apar cu denumirea de koson și încep să prezinte interes pentru muzee. Muzeul Imperial din Viena achiziționează 20 de exemplare, iar cel din Cluj, 4 exemplare.
Pe lângă această conștientizare a unicității numismatice, în această perioadă se mai întâmplă ceva interesant: căutătorii de comori care vin în Transilvania, vor descoperi și rămășițele Sarmizegetusei Regie și vor face primele măsurători la fața locului. Cu ajutorul lor putem să creionăm astăzi o imagine asupra condiției în care a fost descoperit atunci sit-ul.
Practic, anul 1805 reprezintă ultimul moment în care s-a descoperit o mare cantitate de material numismatic, până după 1989, când aceste descoperiri sunt făcute de către “cautătorii de comori”.
Există un hiatus destul de mare, de aproape 200 de ani, deși ân anii ’25 ai secolului trecut, au început săpături arheologice sistematice în zonă, care continuă și astăzi.
După anul 1989, kosonii ajung o prezență constantă în spațiul media românesc și nu doar atât, dar fiecare apariție, fără excepție, reprezintă un caz de infracționalitate culturală și de patrimoniu. Și nu e întâmplătoare. Observăm același fenomen în tot spațiul fost sovietic și comunist, care apare pe fondul prăbușirii autorității statale și emergenței rețelelor criminale și de trafic, cu concursul larg al autorităților, care ar fi trebuit de fapt să protejeze patrimoniul.
S-au scos din țară loturi mari de monede, ce au ajuns pe piața neagră a antichităților din Occident.
Un prim caz important apare în 1996, când au fost descoperiți 3000 de kosoni, care cântăreau aproximativ 25 de kilograme de aur. După ce descoperitorul comorii a intrat pe radarul poliției, acesta a încercat să scape de ei. Din păcate au fost recuperați doar 600 de kosoni în primă fază, restul pierzându-și urma. Au fost dați în urmărire prin Interpol, dar orice proces intentat de statul român celor învinuiți a fost sortit eșecului. Abia după mulți ani, în 2013, au mai fost găsiți 31 de kosoni. Restul rămân pierduți și astăzi, probabil în colecții private din întreaga lume. Paguba estimată de către autorități se ridică la peste 1 milion de euro.
Serviciul Info Line:
0352 802 802
