Primii ani ai copilăriei și-i petrece la Botoșani, iar mai apoi la Ipotești, moșie situată undeva în nordul Bucovinei, spațiu mioritic, cu lacuri și izvoare în mijlocul unor codri străvechi, o frumusețe naturală și originalitate populară imortalizată în opera sa literară.
După publicarea primei poezii în revista Familia în anul 1866, directorul revistei, Iosif Vulcan, i-a schimbat numele poetului, din Eminovici în Mihai Eminescu, nume pe care poetul l-a acceptat și l-a păstrat pentru totdeauna.
Până în anul 1869, Mihai Eminescu, călătorește în diverse provincii istorice românești, cunoaște oameni și obiceiuri, descoperind spiritualitatea populară.
Cu ajutor financiar din partea familiei și a societății "Junimea", urmează cursurile universitare la Viena și Berlin. Pentru a-și obține resursele financiare pentru supraviețuire, Eminescu ocupă diverse funcții precum: bibliotecar la Universitatea din Iași, redactor la "Curierul de Iași" și din 1877, redactor la ziarul "Timpul", în București.
În anul 1870, la Iași, după publicarea a numai trei poezii, este declarat cel mai reprezentativ poet al generației tinere.
Singurul volum tipărit în timpul vieții lui Eminescu a fost „Poesii”, prefațat de Titu Maiorescu, cel care l-a sprijinit pe omul Eminescu. Volumul conține toate poeziile publicate de poet, de-a lungul unui deceniu în Convorbiri Literare, dar și unele poezii aflate doar în manuscris până atunci. Cu toate că pe pagina de titlu este tipărit anul 1884, lansarea volumului a avut loc la 21 decembrie 1883, scopul fiind acela de a-i face o surpriză autorului în preajma Crăciunului, după spusele lui Maiorescu.
Scrierile eminesciene sunt strâns legate de destinul românilor, de istoria, prezentul și viitorul poporului român, pentru care a acționat în deplină știință istorică, cu neînfricare patriotică, în scurta sa viață.
Mihai Eminescu se îmbolnăvește foarte grav, iar perioada cuprinsă între anul 1883 și 1889 este una în care boala își pune amprenta pe viața poetului, perioadă în care activitatea sa este foarte slabă. La 15 iunie 1889, se stinge acest mare poet național al nostru, luându-și zborul către lumea nemuririi, pentru care a fost el creat.
Până în ziua de astăzi operele eminesciene au rămas în inimile românilor, marele poet reușind să devină un simbol al țării noastre.
Doriți să aflați mai multe despre volumul Poesii al lui Eminescu, citiți aici.